Şoarş 2017-07-28T16:18:54+00:00

Project Description

Şoarş

Satul este pentru prima oară menţionat în documente la 1206, însă este imposibil de reconstituit aspectul lăcaşului de cult al comunităţii din cauza lipsei sonajelor arheologice. Şoarş a fost comună liberă în Scaunul Cincu. Biserica actuală cu hramul Sf. Iacob apare în două indulgenţe papale la 1449 şi 1466. Turnul de pe latura vestică, nava şi corul poligonal au aceeaşi lăţime, ultimele două fiind acoperite laolaltă de acoperiş. La primul nivel al turnului avem intrări semicirculare pe laturile de nord şi sud, spaţiul interior fiind acoperit cu o boltă în cruce cu nervuri de piatră. Intrarea în nava bisericii se face printr-un portal în arc frânt cu o arhivoltă continuă în patru retrageri. Timpanul are un arc treflat în care sunt sculptaţi doi crini. Nivelul doi al turnului are ambrazuri, cel de-al treilea mici deschideri în arc frânt, iar al patrulea are trei mari ferestre gotice. Nava va fi fost acoperită cu bolţi în cruce cu nervuri ori tăvănită. În registrul ei superior se află câte trei ferestre gotice. Corul poartă bolţi stelate cu penetraţii şi nervuri de cărămidă şi este despărţit de navă printr-un zvelt arc triumfal în arc frânt. La cumpăna secolelor XV – XVI biserica va suferi mai multe prefaceri cu rol defensiv. De altfel la 1506 şi 1507 cumunitatea primeşte 12 guldeni pentru lucrările de la biserică.  Astfel arcul de pe latura nordică a parterului turnului este închis şi ultimul nivel primeşte o galerie de paiantă. Arce de zidărie unesc cele 14 contraforturi ale bisericii formând un maşiculiu ce înconjoară lăcaşul la nord, est şi vest. Deasupra bisericii se ridică un nou nivel care deservea gurile de turnare, prevăzut cu ambrazuri. Tot acuma se va fidicat încinta fortificată cu şase turnuri şi drum de strajă perimetral. Accesul în incintă se făcea prin turnul acoperit în pupitru din capătul estic. Este interesant de observat diversitatea planurilor şi dispoziţiei turnurilor. Avem un turn hexagonal, unul romboidal, două pătrate şi două dreptunghiulare. Turnurile sunt dispuse în toate manierele posibile: oblic pe colţ (cel romboidal); adosat curtinei şi intercalat acesteia. Curtina deservită la interior de un drum de strajă este prevăzută cu un rând de muşarabii suprapuse intercalat de ambrazuri, astfel încât accesul să fie facil. Din această cetate ce înconjura biserica fortificată la rându-i nu se mai păstreza până astăzi decat o mică porţiune a zidului sudic ce are la interior adosată o magazie.

Ansamblul va fi reparat la 1561 după cum ne indică o inscripţie de deasupra portalului sudic. Alte lucrări de întreţinere se vor efectua la cetate în anii 1727 şi 1772. Deja către 1900 zidurile de incintă şi turnurile erau în mare parte dărăpănate. Altarul baroc este opera pictorului sibian Martin Stock şi este datat la 1745, dată de la care se păstrează şi amvonul. La 1774 este adusă o orgă de la Cincu. Între 1835 şi 1837 fraţii Friedrich şi Wilhelm Mätz construiesc o nouă orgă, înlocuită la rândul ei la 1912 de orga lui Karl Einchenk din Braşov. Se păstrează un clopot mic care datează din 1587, iar în 1967 sunt aduse un clopot mare turnat la 1937, două mijlocii din 1922 şi un clopot de mici dimensiuni din 1777 ce poartă inscripţia: „Făcut în anul 1777 spre cinstirea lui Dumnezeu şi spre folosinţa comunităţii evanghelice din Hanebach”.