Project Description

Pădurile de stejar și Colinele Transilvaniei

Una dintre cele mai frumoase păduri de foioase se regăsesc în Coline Transilvaniei. Pe tot parcursul anului, plimbările la pas sau cu bicicleta aduc bucurie, liniște și mai ales conectarea la natura atât de bogată în această zonă.

Pădurile de stejar sunt magice, prin bogăția de specii, măreția arborilor și verdele minunat al frunzelor.

Rezervaţia de stejar pufos din comuna Daneş

Stejarul pufos este un arbore local mic, cu o coroana larga  și cu un trunchi strâmb (sinuos). Numele îi vine de la faptul că lăstarii sunt puternic pufoși și de asemenea căpăcelul ghindei este pufos.În România formează păduri rare, pâlcuri sau tufărişuri în regiunea de câmpie şi de silvostepă, în aproape toate regiunile ţării.
Poţi observa stejar pufos în rezervaţia de lângă Criş (comuna Daneş, judeţul Mureş).

Pădurile de stejar și gorun din jurul comunei Beclean

Vino să te plimbi în pădurea de stejar şi gorun de 42 de hectare, din Dealul Purcăretului, lângă Calbor (comuna Beclean, judeţul Braşov), în apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor. A fost desemnată sit Natura 2000 în anul 2008, pentru prezența unui habitat de interes euro- pean – vegetație de silvostepă eurosiberiană cu gorun; stejarul și gorunul domină vegetația din această pădure și provin din sămânță, iar regenerarea se realizează natural. Cu o întindere de 40 ha şi localizată la o altitudine de 450-600 m, pe depozite de marne nisipoase, padurea are o structura naturală bine conservată şi starea bună de vegetaţie  a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (gorunul şi stejarul pedunculat).  Există aici și exemplare de dimensiuni notabile (până la 70cm diametru și înălțimi de până la 27-29m).

O altă minunăţie de pădure, mai mare (108 ha), găseşti în Dosul Fânaţului. Este situată pe versanţi cu expoziție sudică, străbătuți pe alocuri de ogașe stabilizate, la o altitudine de 490-590 m, pe depozite argilo-marnoase. Situl este străbătut de vechiul drum care făcea legătura între Făgăraş  şi Rupea în timpul Imperiului Austro-Ungar (în prezent abandonat, dar relativ bine conservat). Şi aici, structura naturală este remarcabil conservată, incluzând specii diverse cum ar fi: carpen, jugastru, cireș pasăresc, păr pădureț, tei de deal, ulmul de câmp, fag, lemn câinesc, păducel, salba moale, salba râioasa, măceș, alun, sânger, darmox sau soc negru. Există aici și exemplare de dimensiuni notabile (până la 60-70cm diametru și înălțimi de până la 23-25m).

Sursa foto: Florentina Florescu, Bogdan Candrea, Dragos Lungu.