Project Description

Daneş

Satul apare în documente şa 1348. Împreună cu alte patru sate face obiectul revendicării Abatelui de Mănăştur, devenind însă către sfârşitul secolului XIV sat liber în Scaunul Sighişoara. La scurt timp după obţinerea libertăţii comunitatea de aici ridică o biserică sală cu un cor poligonal proieminent acoperit de bolţi în cruce şi sprijinit la exterior pe şase contraforturi. Nu ştim cu siguranţă care a fost boltirea iniţială a navei. Arcul triumfal în arc frânt se sprijină pe doi pilaştri adosaţi care fac corp comun cu zidul estic al navei. La naşterea ogivei se află console simple formate din două muluri de secţiune dreptungiulară în retragere. Probabil că odată cu ridicarea lăcaşului se construieşte şi incinta fortificată. Din urmele care ni se păstrează putem ghici curtine de plan oval. Singurul turn păstrat este cel al porţii de pe latura de est. Acesta este scund şi are în partea superioară, aşezat direct pe coronamentul zidurilor, un drum de strajă realizat din paiantă. Acoperişul este un trunchi de piramidă deasupra căruia se ridică o lunetă de lemn care adăposteşte clopotele.

Nava este transformată între 1855 şi 1868 prin adăugirea a patru piloni ce descarcă arce dublouri pe care se sprijină bolţi a vela. Altarul de factură neo-gotică datează din anul 1875, iar orga este amplasată în tribina de vest în anul 1910.

În 1927 arhitectul franz Letz proiectează turnul de pe faţada de vest a bisericii, cu galerie de lemn pe console, unde vor fi mutate clopotele. La o dată necunoscută va fi zidită intrarea vechiului turn de pe latura estică a incintei.